Barlad-Episodul 3

ziua cu proba practica cea memorabila in care toata ziua am mers pe teren, cu un autocar in care se auzeau strigate disperate... vrem si noi aer conditionat:-w....nu copii[-( nu va dau drumu cand urcam ... noi uffffff:-<

trebuie mentionat cat de aproape ne lasa acel autocar,evident stradal la vreo 1 km de locul de observatie... soarele si el la locul lui... si nu ma refer la mihai asa cum ar zice rautaciosii:)) ... epuizare totala si ghici mergeam de fapt sa vedem aceleasi forme de relief, vegetatie doar prin alte buruieni prin care ne faceam loc.

deja dupa 3-4 obiective tuturor ni se facuse o foame subita de vroiam sa ajungem la manastirea bujoreni pentru pranz....sau doar pentru a putea lua o pauza...

vazand ca mergem in locuri foarte asemanatoare in care aveam de observat aproximativ acelasi lucru... cerem cu insitenta sarirea unor puncte de observatii dar raspunsul este unul ferm si clar "domnu' ilinca o zis ca nu'i chip sa nu vedem vreunu"... hmmm nu mai e vorba de automultumire totala ori de aderenta totala ....doar dezamagire....

pe parcursul traseului fascinant observam ca deja ne imputinam de la un punct de observatii la altul...evident ca autocarul era ceva mai comod si mai bun de dormit.... dar am rezistat cu stoicism.

ajunsi la manastirea bujoreni ne spune un nenea ca cica mai intai sa observam natura ca la masa e o alta grupa.... supeeeeerrrrrr.... deja stejarii si castanii si toate natiile de buruieni erau total verzi si atat.... cat trebuie sa mergem pana la punctul de observatii? 500 m ...mda 150 ajung:-j si asa nimeni nu mai putea observa nimic...

vine si bineasteptata masa, dupa vizitarea manastirii , unde cel mai mare succes il are apa rece.... se goleau carafele ca in basm... si parca din ce in ce incepusem sa prindem din nou energie.

pe drumul de intoarcere mai aveam de vizitat vreo 4 obiective dar peste unu trece soferu fara sa isi dea seama....yessssss am scapat macar de unu...motivan-du-ne apoi ca era asemanator.... come on ne convine:-j

ne intoarcem la camin...mancam ceva din cina cu o mancare deosebita-ca si in celalalte zile....


vine seara...ne mai repetam ceva pentru proba practica cu doamna prof. insotitor si cu tot lotul bucurestiului-orele de studiu se cam incheie in jur de ora 11:30

camera incepe sa se umple...oboseala incepem sa o resimtim.... ii zic discret luminitei.... cand ii dam p astia afara mi-e somn(:|.... impartasea aceeasi impresie dar na:))

noroc cu antonia... ca nu prea stia sa citeasca ceasul fara cifre si cu liniute... si la intrebarea lui tudor cat e ceasu... a raspuns pe la 12 si 15 ca e 1 si 15 si din bun simt pe la ora 1 si ceva camera se golise... deja totul era ok... mai stam noi un pic...o asteptam si pe olimpia sa se intoarca...

si vine dupa ce atipisem un pic tanti supraveghetoarea ca ce e galagia asta ca unde am venit ca cine ne credem...ramanem socate:| stiiiiiiiiti dormeam tocmai ne-ati trezit:-w da la care replica nu a intarziat sa apara.... ce acum aveti chef de dormit? mda... bine sa nu mai adu zgomote nuj ce.... mda nu ne-am certat prea tare cu ea ca ne era somn.

Va urma:)